Localitatea Comuna Dobreni este localizată din punct de vedere geografic în zona centrală a județului Neamț. Este situată la limita vestică a dealurilor Moldovei.
Teritoriul comunei este mărginit la est pe o porțiune mică de cursul mijlociu al râului Cracău și prezintă limitele geografice:
Nord: comuna Negrești
Sud: comuna Girov
Est: comuna Bodești
Vest: comuna Gârcina
În centrul localităţii se află Şcoala Gimnazială ”Prof. Mihai Emilian Mancaș”.
Prin comuna Dobreni se realizează și tranzitul rutier între Piatra Neamţ şi Suceava. Distanța dintre comuna Dobreni și municipiul Piatra Neamț este de aproximativ 15 km, iar între comuna Dobreni și orașul Târgu Neamț este de 30 km .
Şcoala Gimnazială ”Prof. Mihai Emilian Mancaș” Comuna Dobreni este atestată documentar de la 1436 și avea în componență satele Cășăria,Sarate,Malu, Mășcătești și Dobreni. Este situată la vest în depresiunea Cracău –Bistrița.
Prima școală a funcționat într-o construcție în apropierea bisericii, având ca dascăl pe Ioan de la Chilie. Mai târziu școala a fost îndrumată de Ștefan Beldimal, prim cântăreț la Școala din Dobreni până la 2 iunie 1866. Deși legea instrucțiunii publice s-a pus în aplicare de la 1864, în această comună nu s-a înființat o școală a statului până la 8 iunie 1866 când vine seminaristul Al. Zaharescu și începe cursul cu copii tot în casa de lângă biserică, unde au fost și primii dascăli.
În anul 1869, fiind prefect Mavrichi, ginere al proprietarei Dobrenilor și arendaș al moșiei Negreștilor, a transferat arhiva primăriei la Negrești, iar școala a fost mutată în clădirea primăriei, funcționând astfel până în 1871. În anul 1905 s-a terminat localul nou de școală care avea două săli de clasă, o cancelarie, un atret și trei odăi alipite de peretele nordic al școlii pentru locuința învățătorului. Este dotată cu mobilier nou, o mică bibliotecă și aproape toate aparatele didactice(din acea vreme). Școala a purtat numele lui Mihail Kogălniceanu. În 1906 s-a înființat al doilea post de învățător care a fost ocupat de seminaristul Stan. La această,școală învățau și copii din Negrești și Almaș până când s-au înființat școli și în aceste sate.
În satele Cășăria și Sarata s-au înființat școli în 1893.
Primii învătători de stat au fost: seminaristulo Alexandru Zaharescu, Vasile Vasiliu din Piatra Neamt, Sc. Bădescu din Transilvania, iar din 15 noiembrie 1869 a fost numit seminaristul Constantin Darius născut și crescut în comuna Dobreni care a funcționat până pe 1 octombrie 1900 când s-a retras la pensie. A fost numit în locul lui normalistul Gheorghe Cojocaru, tot fiu al satului Dobreni.
Cursurile școlare s-au desfășurat în localul vechi până în anul 1936 când, odată cu construirea noului sediu al primăriei, a fost inaugurată și noua școală cu săli de clasă, cancelarie, două holuri și un mini laboratorde fizică și chimie. Localul școlii a fost completat în anul 1960 cu încă 4 săli de clasă. În anul 1976 pe pământul familiei de învățători Mancaș s-a construit un nou local de școală cu un număr de 11 săli de clasă din care două laboratoare. În noul local de școală participă la instrucție și educație populația școlară actuală din satele Dobreni, Cășăria și Sarata. Școlile din Cășăria și Sarata au fost închise din lipsă de pupulație școlară.
În ultimii ani un procent de peste 93% din absolvenții școlii noastre au frecventat cursurile liceale și cele de școli profesionale, unii dintre ei completandu-și studiile la instituțiile de învățământ superior.
Astăzi, activitățile economice specifice locuitorilor comunei Dobreni sunt determinate de următorii factori:
Terenul arabil care ocupă aproape tot teritoriul comunei cu excepția unor poțiuni care sunt terenuri împădurite cu arbori tineri;
Zăvoaiele, luncile și terenul pentru pășune existent de-a lungul albieei majore a râului Cracău, cât și importante straturi de prundiș și nisip.
Ocupația de bază a locuitorilor comunei o constituie agricultura cât și creșterea animalelor.
Şcoala şi Biserica sunt principalele instituţii în jurul cărora gravitează viaţa spirituală a comunităţii rurale.Aceste două instituţii vin în completarea a ceea ce familia este datoare să-i ofere copilului în ce priveşte educaţia. Pe lângă latura formativ educativă, care constituie baza activităţii noastre, şcoala noastră este preocupată alături de comunitatea locală, de promovarea valorilor culturale şi istorice autohtone. În acest sens, din anul denumirea instituţiei noastre poartă numele de ”Prof. Mihai Emilian Mancaș” în cinstea profesorului de literatura română.
Profesorul Mihai-Emilian Mancaș: „Pentru dascăl, munca în şcoală, cu şi alături de elevi, trebuie să fie plină de bucurie”
Mihai-Emilian Mancaș (n. 18 iulie 1933 în comuna Dobreni) este un fost deputat român în legislatura 1990–1992, ales în județul Neamț pe listele partidului FSN. Este profesor de literatura română.
Făcând parte din a șasea generație de intelectuali din familia sa, Mihai Emilian Mancaș s-a născut la 18 iulie 1933, în comuna Dobreni, județul Neamț, România.
A urmat școala primară la Dobreni, cursurile liceale la Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț și cele universitare la Facultatea de Litere a Universității din București.
A fost profesor de literatura română – literatura universală și a funcționat ca director la Liceul „Carol I” din Bicaz și la Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra-Neamț și ca profesor de literatura română la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț.
A participat la mișcarea revoluționară din decembrie 1989 și a fost ales deputat de Neamț în Adunarea Constituantă (1990-1992).
A debutat în literatură la vârsta de 17 ani, în „Iașul nou”, 1951.
Scriitor, a publicat volumele:
-Freamătul Luminii (în colaborare cu Dumitru Almaș), Editura Tineretului, București, 1958,
-Iepurii de la Iepureni (în colaborare cu Alexandrina-Camelia Mancaș), ed. Nona, Piatra-Neamț, 1997.
-Sine ira, ed. Asachi, Piatra Neamț- 2009,
-Bistriță, apă vioară, ed. Asachi, 2010,
-Mămăliga, ed. Asachi, 2011,
-Teatru, ed. Capriccio, Piatra- Neamț, 2012,
-Poezii din junețe, ed. Capriccio, 2012,
-Trilogia „Zilele” , ed. Autograf și Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, vol. I (2013), vol. II (2014), vol. III 2016).
– Didactica parva, ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2021.
Dobreni – Neamț, ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț 2022
Legătura dintre şcoală şi comunitate este scoasă în evidenţă prin participarea reprezentanţilor comunităţii locale şi părinţilor la serbările şi festivităţile care au loc la începutul şi sfârşitul anului şcolar. Se impune ca şcoala, prin dezvoltarea unei oferte educaţionale proprii să promoveze în cadrul unor discipline opţionale tradiţia şi istoria locală. Acest aspect este necesar deoarece în contextul modernizării societăţii, obiceiurile şi tradiţiile locale sunt în pericol de dispariţie.
Cultura noastră organizaţională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un management strategic în continuă perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prin valorizarea învăţării instituţionale din experienţă. Valorile dominante sunt: egalitate de şanse, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.
Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător.
Există în şcoala noastră ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de director care salută călduros pe noii veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune. În general debutantului nu i se dă un tutore profesional, ci este lăsat să şi-l aleagă singur, colegii îl primesc la ore în interasistenţe, îl consiliază în domeniul didactic, îl ajută să-şi proiecteze activităţile, i se dă de lucru în catedră pentru a demonstra ce poate.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative, unele dintre ele devenite deja tradiţii ale şcolii:
- Festivităţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, cu premierea elevilor laureaţi la concursurile şcolare;
- Concerte de colinde;
- Acţiuni de voluntariat.
Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de către colectivele de elevi şi profesori. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii şi drumeţii şi alte activităţi cu scop creativ. Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.
Consiliul de administraţie a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor, cât şi a cadrelor didactice, a părinţilor şi a întregului personal al şcolii.
Considerăm foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe generale dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societăţi aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască într-un mediu multicultural, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Acordarea de şanse egale tuturor elevilor indiferent de mediul din care provin, sex, religie, naţionalitate, statut social, statut financiar.
Dovezi ale calităţii procesului de învăţământ, sunt rezultatele examenului de Evaluare Naţională şi de admitere în licee obţinute de elevi, precum şi la olimpiadele şi concursurile şcolare, unde an de an înregistrăm progres.
Cadrele didactice din şcoala noastră sunt interesate de perfecţionarea continuă pentru a se putea ridica la nivelul cerinţelor actuale ale reformelor. Pe lângă participarea la activităţile metodice din şcoală, cadrele didactice urmează diferite modalităţi de perfecţionare organizate de IŞJ Neamţ, CCD Neamţ .
